opinii

Abolirea canibalismului, o iluzie…

Sursă: Abolirea canibalismului, o iluzie… | 69

 

Abolirea canibalismului, o iluzie…

* sau să ne mâncăm între noi rămane mereu o plăcere!

Și cum îmi promisesem sa-mi pătrez părerile în legătura cu subiecte ce țin vâlvătaia televiziunilor, ziarelor de scandal, Facebook, Twitter și altor mijloace in incandescență, am strâns din dinți și mi-am mușcat limba vreo câteva săptămâni, lasând se mi se scurgă pe langă urechi conversații prețioase, pardon rușinoase, în care cu multă ușurință se emit judecați ce conțin cuvinte grele, de tipul molestare sau abuz.

Ceea ce mă surprinde și mă întristează cel mai mult, dincolo de misoginismul discuțiilor, e rezistența cu care se opun chiar femeile la schimbările culturale, ascunzându-și ca struțul capul în nisipul întrebărilor de tipul: S-a trezit și asta să denunțe o violență după 20 de ani, ce sens mai are?! De parcă, dragii mei, vreunul ar detine unitatea de masură a suferinței sau cea a timpului necesar eliberării de o asemenea enormitate! Ca și cum asta ar schimba în vreun fel gravitatea lucrurilor! Nu! O violență, de orice fel ar fi ea, rămâne o violență! Iar trecerea timpului n-o va diminua și nici cancela! Că ne place sau nu, acest tip de mișcări, prea mult întârziate după părerea unora, din fericire nu a tuturor, de multe ori au pus bazele importantelor schimbări culturale.

Maniera atotștiutoare cu care femei judecă alte femei de parcă ar locui în interiorul lor și ar sti de-adevăratelea ce-au simțit când li s-au întamplat lucruri, bazâdu-se evident pe datele furnite de mijloacele de prosteală în masă, mereu mai multe și mai sofisticate, într-o eră în care mințile noastre sunt destul de deschise să accepte căsatoriile între gay, imi miroase a dracului de tare a ipocrizie, a invidie!

Și aș adăuga că procesele, doamnelor, se țin în tribunale și nu în programe și ziare de scandal sau rețele de socializare ce ne alimentează starea de rău, invidia, răutatea, imprăștiind sânge cald, asmuțind simțuri și făcând să dispară orice urmă de umanitate, milă sau solidaritate feminină. Și că, în acest context, sărbători de tipul Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, devin enunțuri pompoase dar, din păcate, fără conținut. Praf al ignoranței suflat în ochiul deja orb. Violențareferindu-se nu doar la cea fizică, ci definind, evident, discrimarea, tratamentul inegal la muncă, stereotipul publicitar ce transformă femeia în obiect comercial, tratamentul diferențiat în funcție de gen al fiilor în familie, că doar aici se pun bazele educației corecte si sănătoase!

Că, să vă spun drept, imi place să cred că peste ani, urmare și a ultimelor evenimente, nepoata mea sau a voastră, deșteaptă, frumoasă și cu două facultăți pe deasupra, nu va fi nevoită sa sugă pula vreunui politic sau director de mare firmă pentru a ocupa un post important sau a face carieră.

Că pentru a exista abuz, sau viol, sau violență de orice alt tip trebuie să existe două parți, și că dacă judecăm valoarea morală feminină ar trebui să nu uităm că de cealaltă parte a balanței stă el, barbatul, ce deține puterea și controlul, și de care profită, ca și când ar fi o normalitate. Iar expresii de genul așa a fost întotdeauna, așa funcționează, nu fac decât să înrăutățească lucrurile, acceptând un sistem greșit, injust, prefăcându-ne c-am uitat că istoria se schimbă, că lucrurile și oamenii maturizează, evoluează. Nu există scuze pentru violență iar consensul e universal!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s